Estelle Ingrand-Varenne
céscm Poitiers / cnrs (fr)
Summary: This study focuses on the unusual character of an inscription decorating a reliquary cross, preserved in the treasury of the Brageac church (Cantal department, France, dating to the late twelfth or to the early thirteenth century). The expression designating one of the relics - the stones of the Sepulchre – has been disseminated in five different places on the object itself, corresponding to five parts of the reliquary. This raises the question of what was intended by the fragmentation and scattering of these words. The most reasonable interpretation should take into account the size and shape of the object, but another interpretation is equally plausible: when bearing in mind the works of Cynthia Hahn, such a voluntary fragmentation may also prove to be a metaphor relating to the very nature of the relic, as a pars pro toto, The words may also be interpreted as parts of the relic, such as it is implied by Thiofrid of Echternach’s medieval text. As for the exceptional way in which this fragmentation has been staged, it creates a particular graphic setting. Its temporary opacity favours a displacement of meaning, and the use of this unusual divisibility recalls a certain unity in its wording.
Keywords: relics, cross, inscription, epigraphy, metaphor.
Rezumat: Studiul tratează caracterul unic al unei inscripții de pe o cruce-relicvar conservată în biserica de la Brageac (în departamentul Cantal, Franța), datând de la sfârșitul secolului al doisprezecelea sau de la începutul secolului următor. Literele care desemnează una dintre relicve – pietre de la Sf. Mormânt – au fost despărțite și răspândite în cinci locuri diferite pe obiect, corespunzând unor părți ale relicvarului. Care este motivul pentru care s-a operat această fragmentare? Explicația cea mai simplă trebuie să aibă în vedere dimensiunea și forma obiectului, dar există și alte explicații plauzibile: ținând cont de ipotezele propuse de Cynthia Hahn, această fragmentare intenționată poate juca rolul unei metafore care să sugereze natura compozită a relicvei, o pars pro toto, Cuvintele pot fi și ele interpretate ca făcând parte din relicvă, așa cum poate fi presupus din textul medieval al lui Thiofrid din Echternach. Cât privește modul surprinzător în care a fost dusă la capăt această fragmentare, ea sugerează o anumită atmosferă grafică. Dificultatea de moment a inscripției favorizează o deplasare de sens, iar fragmentarea surprinzătoare a literelor sugerează la rândul ei unitatea părților componente ale relicvei.
Cuvinte cheie: relicve, cruce, inscripţie, epigrafie, metaforă.
