Paweł Cholewicki
Palacký University Olomouc (cz)
Résumé
L’article analyse l’influence possible d’une lettre circulaire rédigée vers 1378 par le vicaire franciscain Barthélemy de La Verna sur la campagne de baptêmes forcés organisée en Bosnie en 1459 sous le règne du roi Stjepan Tomaš. À la suite de la chute de Smederevo et soumis à de fortes pressions diplomatiques, Tomaš enjoignit aux Krstjani — membres d’une Église bosnienne tenue pour hérétique — d’accepter le baptême ou de quitter le royaume, provoquant, selon Pie ii, plusieurs milliers de conversions. L’étude propose d’éclairer cet épisode à la lumière de la doctrine coercitive élaborée par Barthélemy. Figure centrale du vicariat franciscain de Bosnie, Barthélemy formula un ensemble structuré d’arguments destinés à convaincre les autorités séculières de soutenir un vaste programme de baptêmes et à en affirmer la légitimité théologique et juridique. Enraciné dans l’Écriture, la tradition patristique et divers précédents historiques, ce cadre doctrinal visait à orienter les campagnes de conversion entreprises par la couronne hongroise au xivᵉ siècle. L’article montre que cette lettre circulait encore au xve siècle dans les milieux franciscains du vicariat bosnien, ce qui rend plausible son impact sur la politique religieuse de Tomaš. Les parallèles sont nombreux : recours à un baptême imposé sans période d’instruction préalable, affirmation du devoir des seigneurs de garantir l’orthodoxie religieuse, rôle central attribué aux Franciscains dans la mise en œuvre du programme. Autant d’éléments que l’on retrouve dans les mesures prises par Tomaš en 1459. L’auteur suggère ainsi que le roi, soucieux de rétablir sa position auprès de la papauté, a pu mobiliser la doctrine coercitive de Barthélemy pour justifier une opération de conversion à grande échelle. L’article se conclut par une nouvelle transcription du texte latin, établie à partir de la confrontation d’une ancienne édition avec un témoin manuscrit, ainsi que par une traduction anglaise intégrale, fournissant des instruments renouvelés pour l’étude des relations entre catholiques et orthodoxes au Moyen Âge.
Mots-clés: Franciscains; Bosnie médiévale; royaume hongrois; conversion forcée; Barthélemy de La Verna.
Rezumat
Articolul analizează influența posibilă a unei scrisori circulare redactate în jurul anului 1378 de vicarul franciscan Bartolomeu din La Verna asupra campaniei de botezuri forțate organizate în Bosnia în 1459, sub domnia regelui Stjepan Tomaš. În urma căderii orașului Smederevo și a unor presiuni diplomatice intense, Tomaš le-a ordonat Krstjani-lor (membri ai unei Biserici bosniace considerate eretice) să accepte botezul sau să părăsească regatul, ceea ce a dus, potrivit lui Pius al ii-lea, la câteva mii de convertiri. Studiul propune ca acest episod să fie reinterpretat în lumina doctrinei coercitive elaborate de Bartolomeu. Figură centrală a vicariatului franciscan din Bosnia, Bartolomeu a formulat un set coerent de argumente menite să convingă autoritățile seculare să sprijine un program amplu de botezuri și să îi întemeieze legitimitatea teologică și juridică. Bazată pe Scriptură, pe tradiția patristică și pe diverse precedente istorice, această construcție doctrinară urmărea să orienteze campaniile de convertire inițiate de coroana maghiară în secolul al xiv-lea. Articolul arată că această scrisoare circula încă în secolul al xv-lea în mediile franciscane ale vicariatului bosniac, ceea ce face verosimilă influența ei asupra politicii religioase a lui Tomaš. Paralelele sunt numeroase: recurgerea la botezul impus fără o perioadă prealabilă de instruire, afirmarea obligației nobililor de a garanta conformitatea religioasă, rolul central atribuit franciscanilor în implementarea programului — toate aceste elemente se regăsesc în măsurile adoptate de Tomaš în 1459. Autorul sugerează astfel că regele, dornic să-și recâștige statutul în fața papalității, ar fi putut utiliza doctrina coercitivă a lui Bartolomeu pentru a legitima o operațiune de convertire de mare amploare. Articolul se încheie cu o transcriere nouă a textului latin, realizată prin confruntarea unei ediții vechi cu un martor manuscris, precum și cu o traducere integrală în limba engleză, oferind instrumente noi pentru studiul relațiilor dintre catolici și ortodocși în Evul Mediu.
Cuvinte cheie: franciscani; Bosnia medievală; regatul maghiar; convertire forțată; Bartolomeu din La Verna.
