Alessia Chapel
CÉSCM UMR 7302—CNRS (fr)
Vladimir Agrigoroaei
CÉSCM UMR 7302—CNRS (fr)
Patrizia Lendinara
Università degli Studi di Palermo (it)
Corentin Delattre
Université de Poitiers—CÉSCM UMR 7302 (fr)
Résumé
Le présent article s’inscrit dans la continuité de celui qui a été publié en 2023 dans la même revue (The Manufactory of Old French Psalters : Part 1…). Ce deuxième volet comprend d’abord une section de addenda qui complètent certaines parties du précèdent article. S’ajoutent ensuite les érasures dans diverses formes verbales, suivies par un recensement des corrections liées aux préfixes ex– et es–. D’autres séries d’érasures concernent différentes parties du discours : articles définis ; pronoms personnels ; pronoms réflexifs ; formes possessives ; démonstratifs ; avec une étude de cas sur les choix de traduction du génitif eius, dont plusieurs documentent l’existence d’un antigraphe. Il s’agit souvent d’une hésitation entre les formes faibles et fortes. Des sections complémentaires sont consacrées aux érasures des pronoms relatifs et de la conjonction que ; à l’adjectif pronominal toz / tuit ; aux prépositions ; à la conjonction é ; aux signes de ponctuation ; et aux particules négatives. L’analyse des érasures du manuscrit d’Oxford, Bibliothèque bodléienne, Douce 320 se termine par un examen détaillé des corrections liées à différents phénomènes lexicaux. L’article porte ensuite sur les rapports entre le manuscrit Douce et les fragments de Maidstone, dont la transcription a été publiée dans le premier volet. Suivent une transcription des fragments de l’Orne (Paris, Archives Nationales, dossier AB xix 1734) et une étude sur l’origine de ces derniers et sur leurs liens avec le texte de Douce. Les choix de traduction pour le latin numquid documentent les liens entre Douce, Arundel (Londres, Bibliothèque britannique, Arundel 230) et Orne. Les choix de traduction du latin exaltare permettent en partie de restituer le texte latin de la source de Douce. Les différentes stratégies de traduction d’Orne, de Douce et d’Arundel semblent être des réécritures d’antigraphes similaires. Toutes ces analyses montrent que Douce, Arundel, Orne et Maidstone proviennent de deux ou plusieurs gloses vernaculaires apparentées. L’article propose ensuite une perspective globale sur les approches vernaculaires de la traduction des psaumes en Angleterre jusqu’au xiiie siècle, qui documente l’interaction des langues vernaculaires anglaises et françaises avec les textes (et l’exégèse) latins. Il se termine par une discussion (appuyée sur deux exemples du xiie siècle) concernant le double pliage du Douce, lié sans doute à sa circulation et à son emploi dans la réalisation des psautiers bilingues à deux colonnes. Le troisième volet du présent article est prévu pour 2025. Il comprendra la transcription du texte de Douce (avec l’accentuation originale et l’emplacement des érasures), ainsi que plusieurs études complémentaires.
Mots-clés: paléographie; critique textuelle; traductologie; Psaumes; linguistique.
Rezumat
Acest articol este o continuare a celui publicat în 2023 în aceeași revistă (The Manufactory of Old French Psalters: Part 1...). Cea de a doua parte cuprinde mai întâi o secțiune de addenda care completează anumite părți ale articolului precedent. Ea este urmată de un studiu al erazurilor care privesc diferite forme verbale, 104 | The Manufactory of Old French Psalters (2) precum și de un studiu al corecturilor legate de prefixele ex– și es–. Alte categorii de erazuri se referă la diferite părți de vorbire: articole definite; pronume personale; pronume reflexive; forme posesive; demonstrative; urmate de un studiu de caz privind alegerile de traducere pentru genitivul eius, dintre care câteva documentează existența unui antigraf. Scribul ezită adeseori între formele slabe și puternice ale pronumelor în cauză. Secțiuni suplimentare sunt dedicate erazurilor care privesc pronumele relative și conjuncția que; adjectivul pronominal toz / tuit; prepozițiile; conjuncția é; semnele de punctuație; și particulele negative. Analiza erazurilor din manuscrisul Oxford, Biblioteca bodleiană, Douce 320 se încheie cu o examinare detaliată a corecturilor care privesc diverse fenomene lexicale. Articolul analizează apoi relația dintre manuscrisul Douce și fragmentele de la Maidstone, a căror transcriere a fost publicată anul trecut. Urmează transcrierea fragmentelor din departamentul Orne (Paris, Arhivele naționale, dosarul AB xix 1734) și un studiu al originii și legăturilor acestora cu textul din Douce. Opțiunile de traducere pentru latinescul numquid documentează legăturile dintre Douce, Arundel (Londra, Biblioteca britanică, Arundel 230) și Orne. Opțiunile de traducere pentru latinescul exaltare permit în parte restabilirea textului latin al sursei probabile a lui Douce. Strategiile de traducere diferite ale versiunilor Orne, Douce și Arundel par a fi rescrieri ale unor antigrafe similare. Toate aceste analize arată că Douce, Arundel, Orne și Maidstone derivă din două sau mai multe glose vernaculare interlineare înrudite. Articolul include apoi o perspectivă globală asupra abordărilor vernaculare ale traducerii psalmilor în Anglia până în secolul al xiii-lea, documentând interacțiunea limbilor vernaculare engleză și franceză cu textele (și exegezele) latine. Articolul se încheie cu o discuție (bazată pe două exemplu din secolul al xii-lea) despre dubla pliere a manuscrisului Douce, legată fără îndoială de circulația sa și de utilizarea sa în producția de psaltiri bilingve cu două coloane. A treia parte prezentului articol este prevăzută pentru 2025. Ea va include transcrierea textului versiunii Douce (cu accentuarea originală și localizarea erazurilor), precum și mai multe analize complementare.
Cuvinte cheie: paleografie; critică de text; traductologie; Psalmi; lingvistică.
